De ce, din nou, cuvinte, Şi doar cuvintele îşi schimbă sensul Cernind culoare vie peste lume - Precum ninsorile de altă-dată? Şi doar cuvîntul doare Şi închide clipa-n care, undeva, În noaptea plumburie, Se stinge-un fulger fără umbră. Dar în aceeaşi clipă - sau cuvînt - Proteic, din cenuşa nudă, Renaşte un nou mormînt Pentru cuvîntul - de pămînt. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu